Speedy

      Cica se zice ca noi am fost facuti din pamant si in pamant ajungem. Este si asta o chestie…dar se mai zice ca am fost modelati, am fost suflati cu viata si am inceput sa simtim, sa cunoastem, sa vedem, sa fim un pamant care se poate hrani singur, care da roade mai mari ca oricare alt pamant…dar pe timp ce am avansat in timp de atunci, am inceput sa ne uscam si sa devenim tot mai pamant. Pamant miscator se poate spune, ca exista si ala in natura, dar si noi ajungem sa fim la fel. Animale, pamant, oamni…care-i diferenta ca pe zi ce trece suntem tot mai la fel! Lumea se raceste, odata cu noi racim si animalele si natura…le stingem pe toate. Oare daca se stia de la inceput ca suntem fiinte autodistructive am mai fi fost creati?

      Cand eram ceva mai tanar, acuma mai mult de 1 an…obisnuiam sa traiesc plin de sentimente, atatea incat de multe ori nu faceam fata si ma mai eliberam de ele. Pe zi ce trece imi dau seama ca sunt tot mai plin de sperante si mai plin de idei, mai matur, cu mai multe experiente…dar la ce folos toate cand nu mai simti ce faci? cand le ai pe toate si ……..

     Viata este tot mai miraculoasa in ochii mei…descopar tot mai multe minunatii ale lumii, ale omului, este plina de dorinte, ganduri bune, este tot ce-mi doresc eu. Singurul lucru pentru care totusi port o lupta…este lupta de a pune suflet si a simti ceea ce fac, ceea ce traiesc…sa simt ce trebuie sa simt, nu altceva…

     Un lucru bun ce l-am invatat este ca nisipul poate deveni fertil. Am invatat ca in Sahara inainte cu 300-400 de ani I.H. exista “valea riurilor” unde sunt desenate ferme, animale, oamni si verdeata multa…acuma e nisip. S-a descoperit insa recent ca incepe Sahara sa infloreasca. Stiinta zice ca datorita schimbarii poliilor, o sa fie desert in zonele verzi si zonele nisipoase vor renaste. Asa sper si eu ca vom reinvia cu totii intr-o zi intr-o societate creativa, progresiva, dornica de dezvoltare de dragul dezvoltarii, o lume adevarata fara scene si film in film si poveste in poveste asa cum este acuma. O lume alb si negru in care albul sa persiste schimband negrul in gri macar. Gata pe azi…( o lume colorata tuturor doritorilor de culori!)

     M-am gândit să mai scriu un articol pentru scepticii care mai intră pe blog la mine și să le arăt că pîna și știința și-a schimbat părerea despre fericire. Mai de mult ziceau că este determinată genetic, acuma au descoperit și ei ca totuși se poate crea. Cred că în lumea asta știinta e cu 2 pași în urmă. Oricum, o altă confirmare că gândul face tot! Ăsta este linkul articolului respectiv.

     De când am cunoscut-o pe prietena mea, nu mai am nevoie de confirmări si alte cele ca să cred că fericirea se face gândind. Mi-am făcut profilul ei în cap de câțiva ani. O relație după alta fără rezultate bune, până când am dat de ea. Se potrivește perfect cu ce mi-am dorit. Tot ce ne dorim vine odată, dar trebuie să avem răbdare. Acuma shhhh…că ea nu-mi citește blogul și e bine așa! Nu știe ea, dar vă zic asta ca să vedeți că totuși funcționează!

     M-am uitat acuma peste articole și nu cred că am ratat o chestie interesantă pe care am învațat-o. Știti cum se ajunge la îndeplinirea unui vis? Să vă fac comparația care mi-a placut foarte mult. Când mergeți dintr-un oraș în altul pe timpul nopții, știți urmatoarele lucruri: 1. Merg în Constanța(să zicem)… 2. Merg cu mașina (am puterea decizională pe unde să o iau). Atât știți fiecare dintre voi. De văzut, vedeți la 30/80m cât va bate farul și porniți la drum. Așa și cu dorințele. Știți că vreți ceva anume, știți dacă vă puteți baza pe ceva sau cineva și faceți ceva pentru a vă îndrepta spre îndeplinirea dorinței! Nu vedeți decât la o mică distanță înainte, dar asta nu înseamnă să tragem pe dreapta si să asteptăm lumina! Sigur ajungem la destinație, dar contează să mergem înainte! Mi-a placut foarte mult chestia asta și am zis că v-ar prinde și vouă bine să o știți!

      O să vă mai las un film să-l vedeți care nu este făcut de un om extraordinar, dar care totuși folosindu-se de aceste principii, a ajuns să-și indeplinească vise! Este tot mai răspandită ideea, pentru că merge și oamenii de știință încep să o și demonstreze! Baftă!

          Saptamana trecuta am participat la campul C.L. Arad “Phoenix” numit “Spirit Scout”. A fost un camp deosebit ca in fiecare an, insa anul acesta personal am avut mai multe probleme ca in restul aniilor. A fost primul camp cu Arad-ul pe care nu l-am simtit. In general sunt destul de atasat spiritual de activitatiile cu ei. Diferentele la care ma gandeam eu au fost ca am prietena, am mai facut camp in acelasi loc, dar tot incercam sa gasesc motive si nu erau suficient de intemeiate. Ca sa nu lungesc mult cu povestiile pe care oricum nu le vor citi multi, tin sa spun ca m-am indepartat spiritual de cercetasie. “Spirit Scout” era…dar nu si la mine. Am fost dezamagit de mine cand la momentul depunerii promisiunii unor exploratori am realizat defapt cat de important este momentul, cum m-am simtit eu la momentul meu, si incetul cu incetul ma loveau amintiriile trecutului si incepeau sa-mi dea lacrimi(dar le tineam eu). Se vede ce face totusi mediul cotidean din mine. Am ajuns si eu o mica masina in devenire, facand priecte, participand si organizand o gramada de chestii dar nu le mai simt cum o faceam acuma 1 an de exp. Foarte prost m-am simtit. Cred ca toate astea mi s-au intamplat pentru ca nu ma concentram cu adevarat la ce vroiam. Nu vroiam sa ma indepartez… Stiti cum e…sunt si eu pe la inceput cu studiile mele in dezvoltarea personala si conceptiile pozitive de viata. Ca si vorba aia…”fa ce zice popa nu ce face popa”. Uitasem de propriile mele idei si de invataturile ce le acumulasem. Am tendinta sa ma concentrez pe cateva chestii..dar uite ca imi scapa lucruri foarte importante. Cand vezi ca merg lucrurile cum vrei tu si poti sa-ti controlezi viata asa de bine, vrei tot mai multe, dar oare vrei si ce e cu adevarat important pentru tine. Am facut un gest de pedeapsa personala si sper sa ma ajute persoana caruia mi-am incredintat onoarea cercetaseasca. Concluzia este…. doriti-va si implinire spirituala, ca profesionala nu va ajuta la multe. E ca si o balanta, nu prea merge una fara cealalta. Eu ziceam ca-s fericit…dar uite ca o mai dam in bara din cand in cand!

           Imi aduc aminte multe momente de depunere de promisiune la cercetasi, sunt momente superbe. Imi aduc aminte prima data cand am fost la UP si am vazut sute de oameni din toata tara(cercetasi), cand am escaladat cel mai inalt munte al meu impreuna cu cercetasii (Peleaga 2509m), imi aduc aminte de lupta cu ursul in Harghita (cu C.L. Cluj) cand ne-am stresat vreo 3 ore sa alungam ursul din camp…imi aduc aminte de prima editie a Festivalului Luminii cand am pus 2000 de gulgute prin Piata Unirii si a iesit super fain, atatea momente memorabile si la suflet am de la cercetasi incat ma simt dezamagit de mine in ultimul timp. Tinta mea pe viitorul apropiat este sa imi revin cel putin la nivelul la care am fost, spiritual ma refer. Multe persoane care ma motivau mai de mult nu mai sunt nici ele motivate si atata de implicate pe cat erau o data, dar mai exista 2 persoane importante si vechi pentru mine….in plus, mai apar cate 1-2 exploratori . Sper sa iasa bina intr-un final. Cam atata simt nevoia cu confesiuniile….O seara buna….

Incep astazi prin niste relatari din experienta proprie in ceea ce priveste faptul ca dorintele se implinesc daca crezi in ele. Dupa ce am inceput sa studiez fenomenul in carti, documentare si filmulete, mi-am dorit si eu sa ma conving ca totul este chiar aplicabil. M-am gandit ca nu pot sa incep cu o dorinta prea mare si ar trebui sa ma limitez la ce cred eu ca este posibil. M-am autolimitat intr-un fel, dar doream sa imi confirm ca eu imi doresc mult ceva si sa se intample si sa fiu constient ca s-a intamplat pentru ca asa am vrut eu. Cele mai simple experiente au fost legate de statul la ocazie sa ma duca acasa. Pentru cine nu stie, eu m-am mutat in Sinandrei la 12 km de Timisoara. Stateam intr-o seara pe la 23:00 la ocazie pe calea Aradului si nu mai aveam alt mijloc de transport de ajuns acsa decat daca mergeam cu trenul, dar era departte de mine asa ca nu mai vroiam sa merg pana la gara, + ca poate il si pierdeam. Asa ca m-am uitat la ceas atent, amintindu-mi de ce am invatat si era aproximativ 23 +/- 10 min. Mi-am pus in cap sa ajung la 23:40 in pat, ca eram obosit. avand in vedere ca fac cam 10 minute cu masina, trebuia sa ma ia cineva destul de repede, + 5 minute de mers pe jos. Am stat putin, mi-am imaginat cum este acasa, am inceput sa ma simt la mine in camera mancand si stand relaxat la caldura, si am fost foarte hotarat… la 23:40 sunt acasa. Am facut la 2 masini cu mana si a 3-a ma luat. Totul a durat cam 10 minute. Sa fi fost oare noroc? Pe drum, tipa imi vorbea ca si cum m-ar fi cunoscut, dar nu mi-am dat seama daca am intalnit-o vreodata. Mergand inspre casa am inceput sa vorbesc despre stagii de formare, despre cercetasi, despre oportunitatiile care le ai fiind in organiztaie si tot asa. Era tot mai curioasa si entuziasmata. Nu mai povesteam eu ce vroiam ca sa treaca timpul, ma intreba ea. M-a lasat la coltul strazii mele si mi-a luat datele de contact, zicand ca este foarte interesata si fascinata, ca se mai intereseaza de pe internet despre ce am vorbit noi si da de mine cu siguranta. Parea o persoana foarte ocupata, dar eu chiar nu-mi aduc aminte sa o fi cunoscut. Am ajuns intr-un final in fata portii si mi-am adus aminte de dorinta mea arzatoare. Era aproximativ 23:35. Am mai avut 4 experiente cat de cat similare anul trecut in interval de 2-3 luni. Toate respectau timpul propus de mine cu 10 minute +/- .

Ultima experienta legata de punctualitatea asta care nu depindea de mine ci de mijloacele de transport, oportunitatile care le aveam sa prind masini, norocul in principiu, este una negativa pentru mine dar s-a incheiat tot cu punctualitate. Eram acasa si trebuia sa merg la prietena mea in Timisoara si i-am zis ca ajung la 21. M-am pregatit si m-am uitat la ceas, era cam 20 fix. Am stat putin sa imi dau silinta sa simt ca vreau mult sa fiu la 21 acolo. Asta e cel mai greu pas daca ai indoieli, sa simti cu adevarat ca vrei ceva, nu pur si simplu sa-ti zici ca vrei si sa tot insisti ca vrei…poti sa vrei tu, dar nu te ajuta cu nimica. Secretul e sa simti tot ce iti doresti, sa incerci sa te simti ca si cand s-ar fi implinit. Am mers in centrul satului si am facut cu mana. A 2-a masina m-a luat si am ajuns la 20:15 in oras. M-a lasat chiar la intrarea in oras, dar era destul de departe, pe jos faceam 50 de minute sigur. M-am dus la prima statie de firobus, a venit in maxim 5 minute si m-a luat. Acuma mai era o alta problema, eu avea o dorinta puternica de a ajunge la 21 la prietena mea. Cu firobusul faceam cam 10-15 minute. Aici a aparut problema de sincronizare, dorinta proasta mi-a pus capacul. trebuia probabil sa-mi doresc sa ajung cat mai repede. Oricum, la a 2-a statie m-a prins controlul. Ei stau maxim 1 data pe an unde m-au prins, ca e margine de oras si nu au decat 2 firobuse pe acolo care fiind la inceputul liniei sunt mai goale. M-am dat jos la prima statie si am inceput sa discut cu ei, sa le zic ca nu sunt din Timisoara si ca nu aveam de unde sa imi iau bilete. Nu erau case de bilete in statiile precedente si mi-a zis nenea ca oricum nu sunt deschise la ora asa. M-a intrebat daca am bani de bilet si i-am aratat ca aveam 6 lei toti banii. Mi-a zis sa-i dau aia de 5 lei si ma lasa in pace. In mintea mea, imi faceam calculele cum sa mai ajung acasa cu banii aia ca ma costa minim 1,35 lei cu trenul si cu masina 4. I-am zis foarte sincer “stiti, chiar asa mai avea nevoie de macar un leu sa ajung acasa cu trenul ca cu masina nu mai pot”…s-a uitat la mine, a zambit putin, a scos un leu si mi-a dat, zicandu-mi “urca-te in primul firobus si mergi pana unde vroiai sa mergi, ca nu mai sunt controlori mai departe, daca sunt, le spui ca eu te-am pus sa te urci.” Zis si facut, m-am urcat si am ajuns la 20:56 in statia din fata blocului de la prietena mea. Trebuie sa recunosc ca am ajuns la ea in casa pe la si 2-3 minute…dar totusi, sa fim seriosi. Dar si de data asta s-a intamplat ce mi-am dorit, mai dezavantajos, dar am ajuns la cat am vrut eu.

Cam atata pentru ziua de astazi, cred ca e deajuns, oricum e mult de citit. Asa cum mi-am propus, mai las un filmulet si in postul asta.

M-am gandit sa incep sa scriu pe blog despre metode a imbunatati viata personala, profesionala, a societatii. De 1 an cred, am vazut filmul “The secret” si mi-a cam schimbat viata. Unii s-ar gandit ca ” da, sigur, tu chiar crezi in filme?” . Le raspund acelora ce le trece prin minte intrebarea asta ca filmul defapt este un documentar, bazat pe experientele oamenilor de-alungul timpului si descoperirile fiecarui om de seama din istorie. Fiecare a zis cate ceva ce te duce la gandul ca toti au realizat acelasi lucru, “Imagination is more important than knowledge.” intr-un fel sau altul. Teoriile fiecarui om mare, se reduc la simpla idee ca omul primeste ce-si doreste, ce viseaza. Am urmarit documentare, de ceva timp citesc carti si de 1 an experimentez pe propria piele diferite concepte. “A person starts to live when he can live outside himself.”, este tot un citat de-a lui Einstein. Dale Carnegie spunea dupa 20 de ani de cercetari si seminarii ca omul se gandeste tot timpul la el. Orice ar face, ori cu cine ar vorbi, despre orice s-ar vorbi totul, se rezuma la propria persoana. Daca am face exact opusul, tot timpul sa incercam sa ne interesam mai mult ce vor ceilalti, cum gandesc ceilalti, de ce au ajuns sa gandeasca asa, am duce o viata buna si bogata in tot sensul cuvantului. Are dreptate si istoria o dovedeste. Voi avea timp sa scriu si despre genialul T. Roosevelt si altii legat de subiectul acesta dar trec la o poveste interesanta.

Pentru ca simt nevoia sa transmit mesajul cercetasilor, voi traduce dintr-o carte a lui D. Carnegie o poveste foarte interesanta   Edward L. Chalif, un lider cercetas din America, i-a trimis o scrisoare in care ii povestea ca “in Europa se apropia o Jamboree si vroiam ca unul din cei mai mari presedinti de corportatii sa plateasca toate costurile pentru aceasta. Din fericire, inainte sa merg la biroul lui, auzisem ca el scrisese un cec de 1 milion de dolari si dupa ce a fost anulat, l-a inramat. Asa ca primul lucru cand am intrat la el in birou a fost sa-l intreb de cec, daca doreste sa-mi arate si mie cecul. Un cec de 1 mil. de dolari! ii spusesem. Nu stiam ca cineva sa fi scris asa ceva vreodata si vroiam sa le spun baietiilor mei. El mi-l arata cu placere. L-am admirat si  l-am rugat sa-mi povesteasca cum a ajuns sa scrie asa un cec”. Realizati ca Dl. Chalif  nu a inceput sa vorbeasca despre cercetasii lui sau de Jamboree, dar ce vroia el? El vorbea in termenii de interes al celuilalt om. Rezultatul? Chalif: Omul pe care il intervievasem,spuse “apropo, de ce doreati sa ma vedeti?”. Asa ca i-am spus. Spre surpriza mea, nu numai ca imi daduse imediat ce vroiam, ba chiar mai mult. Ii cerusem sa trimit un singur baiat in Jamboree, dar el i-a trimis pe 5  si pe mine. Ne daduse 1000 $ si ne spusese sa ramanem in Europa pentru 7 zile. A trimis si scrisori in Europa ca sa ne cunoasca ceilalti presedinti din aceeasi bransa, punandu-i la dispozitia noastra si chiar el ne daduse intalnire la Paris, sa ne arate orasul. Pe urma, a ajuns sa le dea si de lucru unor parinti de-a cercetasilor. Da stiu ca daca nu descopeream in ce era interesat si nu l-as fi incalzt putin, nu reuseam sa ma apropii de el nici o zecime pe cat am reusit.

Asta a fost o poveste din gramada care le-am citit. Poate ca unii vor zice iarasi ceva de genu ” a fost norocul lui, nu merge asa zilnic”. Chiar credeti? Daca v-ati intalni cu o persoana care sa zicem ca reprezinta un ONG(organizatie nonguvernamentala, pentru cei care nu stiu) si v-ar intreba despre voi, v-ar admira realizarile, calitatile, v-ar scoate lucrurile pozitive ale voastre in fata si ar zice ca “ne-ar fi placut sa avem si noi asa niste oameni ca tine, cu atata potential …..ar merge totul mai bine, dar asa oameni sunt deobicei ocupati cu lucruri importante si sunt mai greu de gasit”. Credeti-ma pe cuvant ca v-ar interesa sa mergeti la acel ONG si sa le demonstrati tot ce a zis persoana resprectiva atunci despre voi. Primesti tot ce vrei daca ai rabdare, daca te arati interes cu adevart ce in ce este cealalta persoana interesata. revin la ceva de mai sus, ca toti se gandesc la ei. Si la tine, care citesti este valabil. Crezi ca cel de langa tine nu e la fel? Este. Asa ca data viitoare cand incerci sa iti evidentiezi un punct de vedere, sa primesti ceva de la cineva, gandeste-te mai mult la ce vrea acea persoana, cum te-ai simti in locul ei. Acea persoana se va deschide si va dispusa sa faca multe pentru simplul gest ca ai ascultat-o, ai vorbit cu ea despre ceva ce-i place.

Sa nu ma mai intind, ca deja am scris mult. In fiecare post legat de subiectul asta, voi termina cu un filmulet interesant! Vizionare placute si luati notite, orice om destept ia notite!

In fiecare an in ultimul timp, sunt tot mai dezamagit de tara noastra, adica de persoanele care traiesc in ea. Imi este greu sa inteleg ce vor oamenii din Romania si de ce le place sa ramana tot asa cum este, de ce le este frica de schimbari? Ultima chestie a fost realegerea lui Basescu, care nu am reusit sa o inteleg:

Problema numarul 1 aici este ca s-au prezentat putini romani la alegeri. Multi s-au multumit sa stea acasa si sa zica “n-am cu cine sa votez”. Intr-adevar, ca nu ai avut in turul 2 cu cine sa votezi, dar de ce sa-l lasam tot pe Basescu care este mai diplomat si mai calculat decat Ceausescu, dar face cam aceleasi lucruri…Ceausescu a fost bun la inceput, a facut blocuri, sosele, si relatii internationale multe…a mers bine pana in `77, cand trebuia sa dam inapoi datoriile si nu stia ce sa mai facem. Asa a inceput partea negativa a comunismului. Care este diferenta acuma? Acuma aveam de ales si ne-am facut-o cu mana noastra! A fost votat un om care a imprumutat 19.95 miliarde de euro( MediaFax) de la FMI, Banca Mondiala si altele(vedeti linkul) . Stiti cat a imprumutat Ceausescu? Pentru cat au muncit parintii nostri pe camp in practica la scoala sau altele? Pentru 10 miliarde de dolari! Stiti care este o alta diferenta importanta? Pe vremea aia produceam mult, aveam industrie proprie si exportam foarte mult. Ce ne facem?

Problema 2 ar fi ca…cei care au votat, au votat majoritar aceleasi partide care conduc tara de la comunism pana azi si care au instalat noua forma de dictatura. Ce a facut atata de bun Basescu incat lumea sa-l voteze in numar asa de mare (aprox. 5,8 milioane)? Am si eu prieteni care l-au votat si ii stiu, dar nu au reusit sa-mi explice decizia lor decat ca “macar asta sti ca furat dar acuma si face, ca are destul….de ce sa-l imbogatim si pe altul?”. Mah voi ati inebunit? Nu doresc sa va schimb gandirea, pentru ca e greu sa faci asta unui om, ori reusesti sa-i demonstrezi ca tu ai dreptate si el ajunge sa se simta inferior, naspa.. si sa se indeparteze de tine, ori are el dreptate si se simte bine, fapt care nu schimba nimica. Asa e o provocare mare, sa reusim sa schimbam gandirea facandu-i pe oameni sa creada ca ei si-au schimbat-o realizand diferite chestii. Sa revenim la subiect; de ce l-ati votat mai pe Basescu? Ce a facut asa de bine incat sa merite sa continue inca 5 ani?! Sistemul educational este prastie si acuma tot primesc mailuri ca vor sa scoata Fizica din sistem…Prietenul meu Radu Seuche zicea ceva bine intr-un articol “învăţământul de stat trebuie reformat total. Şi mai cred că educaţia nonformală va prinde şi mai multă putere în România”. Trecem de bani, pentru ca avem magicieni la conducere si ne arata schema “uite banu, nu-i mai banu”. Apropo, ma scuzati ca tot scriu poveste in poveste dar asa e gandirea mea imbarligata…Ati ratat ministrul ministrilor…nu…nu este Boc..este Sebastian Vladescu, Ministru Finantelor  (dati click pe nume) . Pe langa Finante, mai avem un ministrul incult si …nu mai zic…unula la transporturi. Nu stiu daca ati auzit de pariul lui Mircea Badea cu Boc si Berceanu, dar nu ma mai satur sa ma tot uit la filmulet…pe scurt, le-a promis ca daca deschid 1km de autostrada anul trecut, el o sa apara in centru Bucurestiului cu pene pe fund. Va dau 2 filmulete, uitati-va in ordine Berceanu si Mircea Badea . Va dati seama totusi gestul eroic al lui Mircea Badea? Ministrul nostru se simte motivat sa construiasa soseaua daca el iese in pene. S-ar fi terminat cei 42km?! daca nu facea Badea declaratiile de la inceputul anului trecut?(pariul). Probabil ca nu…. As mai da exemple de ministrii din Guvernul Boc, dar e pierdere de timp, al meu ca si scriitor pe blog si al vostru ca si cititori. Mesaj pentru cei care au votat cu Basescu : ” Ati ales ceea ce va reprezinta”. Apropo, 2010 este un bun an de concedieri…alte tari ies din criza, noi ne afundam bine de tot.

Am aflat niste vesti foarte interesante. Niste studii facute de americani pentru romania, demonstreaza ca daca in tara noastra scadeau taxele la inceputul crizei si ieftineau putin produsele in genral, se crea consum mare si se produceau multi bani si habar n-aveam ce e aia criza, se rezolvau problemele. Nu de alta, dar sa fim seriosi ca NU suntem atata de bine dezvoltati incat sa ne afecteze criza atata de mult, e o tampenie. Pe Germania, Franta….sau alte tari care sunte bine dezvoltate si au sisteme bancare imense si o gramada de chestii…e una…dar la noi….in fine. A doua veste de genu este ca in Consiliul European s-au predat niste planuri de iesire din criza…din maximum de 4 puncte…franta a luat 3,7…care a fost cea mai mare si Romania a luat 0,6. Nu am date 100% pentru vestea asta ca sa o confirm dar mi-e lene sa si caut, trebuie sa recunosc. Oricum ce am gasit este ca UE a facut un plan de iesire dar nu se potriveste Romaniei zic unii oameni importanti de la noi. Anglia scade TVA-ul…si restul tarilor baga bani in mentinerea locurilor de munca si incurajarea consumului. La noi s-ar putea sa mareasca taxele, ca sa facem rost de bani?! De unde scot romanii atatia bani de taxe, cum dam datoriile inapoi, cum cacat sa mai cumperi atata cand salariile scad sau esti dat afara…si alte mistere ….vor ramane sa ne afecteze in viitor! Gata…nu mai vreau!

Am scris articolul asta pentru a ma elibera putin de amagirile  mele legate de politica, oamenii de care depind si eu. Ma scuzati daca v-am furat din timp si de eventualele greseli gramaticale pe care mai obisnuiesc sa le fac din cauza grabei. O zi buna!

Nu te-ai saturat de toate lucrurile pe care le faci in fiecare zi? Aproape zilnic mergi la liceu, facultate, munca, acasa la calculator… cam astea sunt activitatile pe care le au 70%-80% din oamenii de azi.
Sti ca exista aproximativ 28 de milioane de oameni care pe langa astea mai fac si alte lucruri creative, constructive, in folosul lor si al lumii? Ei fac parte din cea mai mare organizatie de educatie non-formala de tineret din lume, Organizatia Mondiala a Miscarii Scout. De ce ti-am zis asta?simplu… In Romania exista Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei, care reprezinta miscarea mondiala la nivel national din 1913. La ora actuala, cam 2000 de membrii participa la diferite activitati si creaza diferite proiecte. Poate intrebarea urmatoare ar fi acuma “care este diferenta dintre ONG-ul asta si altele?”, la care raspunsul e destul de simplu: cercetasii nu au limita la domeniul proiectelor pe care le pot face(ecologice, teatru, escalada, speologie, rafting, expeditii montane, democratice, sociale etc.), exista o singura limita de varsta, inferioara de 7 ani, folosim o metoda de educatie non-formala veche de 100 de ani care evolueaza dupa societate si are rezultate foarte bune in toata lumea. Personal, pot spune ca este cea mai interesanta organizatie in care am activat si inca activez de 6 ani. Pentru mai multe detalii va las personal sa va informati singuri in caz ca v-am starnit curiozitatea prin intermediul site-urilor care le voi posta la sfarsitul articolului.
De 6 ani, invat sa lucrez in echipa cu foarte multi oameni din diferite categori sociale, tari, rase, varste, profesie etc. Am invatat sa gatesc, sa escaladez, sa comunic in public, sa scriu comunicate de presa si sa fac prezentari pe diferite teme, sa cant la chitara, sa supravietuiesc in natura, sa fac constructii in natura, sa ma dau cu snowboard-ul, sa fac proiecte(sociale, culturale, tabere, ecologice etc) pentru finantatori, sa fiu coordonatorul unui proiect, sa tolerez, sa fiu tanar, sa educ, sa fac rapel, sa ajut, sa fiu atent la detalii, sa fiu econom, sa fac sacrificii personale pentru binele altora, sa pun suflet la tot ce fac, sa lupt pentru dorintele mele si multe altele. Toate enumerate anterior, le-am invatat sau le-am dezvoltat mult la cercetasi. In organizatie fiind varsta minima de 7 ani singura conditie de a fi membru…sunt o gramada de persoane interesante de la care poti invta foarte multe. Avem ingineri, speologi, salvamonti, alpinisti, avocati, procurori, traineri, actori, apicultori, profesori, studenti, etc. Daca esti membru si esti putin curios, ai putea sa afli extrem de multe informatii si sa te dezvolti personal si profesional intr-un mod placut. Ce sa mai zic… ma bucur da tot ce am acuma si doresc sa impartasesc cat mai multe. Cine stie, poate o sa ne vedem intr-un camp (tabara) sau la vreun proiect printr-o localitate o zi buna..

www.scout.org
www.scout.ro

Stiati ca in Timisoara exista cercetasi(scouti)? Organizatia Mondiala a Miscarii Scout, din care fac parte acesti cercetasi, este cea mai mare organizatie mondiala de tineret cuprinzand aproximativ 28 de milioane de membrii. Aceasta organizatie este raspandita in lumea intreaga inafara de 6 tari in care este interzisa datorita regimului dictatorial. In Romania, miscare este reprezentata prin Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei care cuprinde 2000 de membri raspanditi prin majoritatea oraselor mari din tara. Daca va intrebati “cu ce este mai deosebita organizatia asta decat celelalte?”, rapunsul e simplu: este veche de 101 ani in lume si 98 de ani in Romania, este o organizatie care ofera educatie non-formala printr-o metoda veche de 100 de ani fiind numita “Metoda Scout”, este adresata tuturor oamenilor care au varsta minima de 7 ani. Puncte tari ale cercetasiei sunt ca implica, stimuleaza si responsabilizeaza membrii organizatiei.
De-a lungul anilor numeroase personalităţi ale vieţii politice şi culturale au activat în rândurile mişcării cercetăşeşti din România precum: M. Eliade, G. Antipa, Al. Brătescu-Voineşti, I.I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu, Ion Cantacuzino, G. Călinescu, Principesa Ileana a României, Principele Nicolae al României, Ion Minulescu, Anghel Saligni, N. Titulescu, A.D. Xenopol si altii.
Acuma ca stiti de existenta acestora, daca veti vedea prin oras un grup de tineri cu esarfe la gat de acuma inainte, veti sti cu siguranta ca acestia sunt cercetasi! Noi facem lumea mai buna!